Haideţi, exersaţi-vă imaginaţia. Cum scribii erau racolaţi dintre sclavi, maşinăria compusă dintr-un scrib şi un instrument de scris producea încă de acum câteva mii de ani copii ale operelor din natură, în mod independent, deci, fără ajutorul omului liber. Maşinăria s-a dezvoltat, a trecut de stadiul plăcuţelor din Tartaria, al cuneiformei din Babilon şi al hieroglifelor egiptene. Dezvoltarea alfabetelor a fost însoţită de perfecţionarea sistemelor de scriere şi implicit, de copiere: dălţi, pene, creioane, stilouri, tipare, maşini de scris, calculatoare, imprimante şi copiatoare.

Astfel, scrierile încep să capăte vizibilitate şi în spaţii nevăzute până atunci de scriitori. Prin avansul tehnologiei editurile îşi depăşesc forecast-ările. Best Seller-urile dau motive de beţie autorilor şi stări euforice publisher-ilor să taie pădurile. Tehnologia le-a deshis creativilor apetitul pentru publicitate şi notorietate. Apoi tehnologia le scapă din mâini controlul asupra preţioasei mărfi. Banii de protecţie!

• Tipăresc deci plătesc, plătesc deci creez

Pe de o parte, în faţa „păgubitului”, Băsescu scuză pirateria prin scopul măreţ de a transforma românul din poet în specialistul IT. Pe de altă parte, în faţa noastră (a consumatorului păgubit), reprezentanţii prin lege ai celor care creează şi cuvântă vor restabilirea retroactivă a ordinii în contabilitatea lor, pentru perioada 2002-2005.

Situaţia descrisă de reprezentaţii firmelor de IT: Legea drepturilor de autor 8/1996 prevedea plata a 5% din valoarea de import a „aparatelor care permit reproducerea”, suma reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata. Formularea, proasta si cu intentie ambigua, precum si lipsa unor norme de aplicare a facut ca pina in anul 2005 aceasta lista sa se reduca de facto doar la fotocopiatoare. Nici un producator sau importator de imprimante nu a platit sau nu i s-a cerut sa plateasca aceasta taxa pina in 2005.

Prin urmare, dacă firmele care au derulat astfel de activităţi vor plăti, inevitabil vor încerca apoi să-şi recupereze pierderile. Cum? Prin majorări de preţuri, cu între 7-10%, cum se estima în acelaşi comunicat APDETIC.

Dar mă gândesc că poate, în distribuţia IT sunt şi firme româneşti cărora un astfel de efort financiar retroactiv le-ar pricinui o dramă existenţială. Dar, iartă-mă bre… din dragoste pentru consumatori, se vor găsi jucători noi cu forţe proaspete antrenate afară şi fără antecedente de penalizat pe piaţa românească. Ceea ce face COPYRO ar ajuta la pregătirea terenului pentru un meci nou. Doar ştim că scopul jocului de glezne este încălzirea.

Autorizez orice copie la indigo a prezentului articol. Copycat and paste…

Addenda

COPYRO are ca obiect de activitate colectarea şi repartizarea drepturilor (de autor) a căror gestiune îi este încredinţată de titulari. Chiar dacă prin titulari, s-ar înţelege toţi titularii, remuneraţia compensatorie pentru copia privată are căi sensitive de a fi dusă la împlinire.

• Cum poate fi stabilit gradul de utilizare al unei opere scrise?
• Ce relevanţă au rapoartele privind împrumuturile de cărţi din bibliotecile publice, când fenomenul a devenit aproape de nişă în contextul noilor fonduri electronice de informaţii.
• Cât de cuprinzător şi de veridic poate fi rezultatul unui sondaj de piaţă?

Statul COPYRO ne prezintă şi modul de folosire a sumelor colectate.

• 40% sunt distribuite către membri. Altfel spus, aceştia beneficiază de o instituţie cu un „randament” de 40%.
• 30% reprezintă un comision procentual administrativ. Este Sistemul.
• 30% se dedică burselor, premiilor şi promovării literaturii în străinătate. Este scris literatură, deci poate include şi literatura tehnică. Documentaţiile pentru imprimante sunt incluse? Acesta ar putea fi un motiv pentru care producătorii şi importatorii produselor IT, obligaţi să realizeze manuale în limba română, să fie reprezentaţi în COPYRO.